Ajutor prin Rugaciune

www.aievea.net
Agenda electronica, Software biblic, Prezentari Power Point, Muzica, Articole, Carti, Subiecte uimitoare, Semne de carte, Wallpapers etc.www.azsmrebenezer.net
Comunitatea româna Eben-Ezer (Soci, Italia).www.restvegan.lx.ro
Restaurantul vegetarian Cris din Oradea va ofera mancare gustoasa si sanatoasa si curs gratuit de nutritie.www.azsmr-moldova.ro
Site-ul conferintei Moldova a adventistilor de ziua a saptea - miscarea de reforma.

[`emy Dani]

  La ce bun o rugaciune unde multumirea este numai formala, la inceput, cateva clipe si secunde...iar cererile si nemultumirile curg pe banda rulanta de parca Dumnezeu ar fi OPC ul divin?

Aici e buba. Păi de ce să fie formală?!

Dacă Îi simţi cu adevărat minunile, Îi vei fi cu adevărat recunoscător şi-L vei adora din toată inima, nu doar cu gura.

Dar...

• Ca să Îi simţi minunile, trebuie să-L cunoşti. (De amintit: "Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască...")
• Ca să-L cunoşti, trebuie să comunicaţi.

Rugăciunea înseamnă comunicare. Iar comunicarea nu înseamnă doar cereri.

[Martin Luther]

    Da, emy...dar ptr 99,9% dintre advento-reformisti rugaciunea este un monolog in care Dumnezeu trebe sa asculte si´noi trebe sa cerem. Deh..in spiritul acelui verset ca cine nu cere, nu capat, cine nu cauta, nu gaseste samd. Consider ca majoritatea rugaciunilor sunt intesate de cereri. Chiar daca unele isi propun sa respecte un oarece raport intre adorare/lauda/cereri/multumiri, tot cererile primeaza. Restul sunt asa, doar un context pentru ca adevarata problema - cererile - sa treaca de Petru si de poarta raiului. Iata o postare adventista de pe un alt forum:
    "Am renuntat de mult timp sa-mi tocesc genunchii si sa-mi mortific sufletul... Trimit insa un gand de recunostinta cerului cand sunt fericita. Si incerc sa ma gandesc cam ce parere are Dumnezeu - oricum va fi fiind El - despre mine si despre cresterea mea. Si-mi place sa cred ca El zambeste... Cam atat deocamdata. Mult, putin? Cine poate spune? Cert este ca, daca ar fi sa zic o rugaciune, ar suna cam asa: "Multumescu-Ti, Doamne, ca nu mai sunt ce-am fost, ca nu stiu ce voi fi, dar totusi viitorul suna oarecum bine." smile.gif  Cand am renuntat la habotnicie, s-au relaxat - cred si sper - nu doar relatiile cu cei din jur, ci si relatia mea cu divinitatea. C-o fi bine, c-o fi rau... Oricum, imi place mai mult de mine cea de acum si, in consecinta, imi place mai mult si de Dumnezeul in care cred (unii ar zice ca un astfel de Dumnezeu este doar o plasmuire a mintii mele blestemate wink.gif ) - unul care chiar nu-si doreste sa raman pe veci un bebe.

    Rugaciunea este oglinda credintei tale si a Dumnezeului Caruia te inchini. Cum este Dumnezeul tau, asa vor fi si rugaciunile tale."
   interesant si adevarat as spune eu...nu?   

[MSe]

Cine esti tu sa judeci rugaciunea reformistilor, sau al altora???!

[`emy Dani]

    Da, emy...dar ptr 99,9% dintre advento-reformisti rugaciunea este un monolog in care Dumnezeu trebe sa asculte si´noi trebe sa cerem. Deh..in spiritul acelui verset ca cine nu cere, nu capat, cine nu cauta, nu gaseste samd.

Din păcate, nu pot să te contrazic. Şi totuşi, versetul ăla exprimă un adevăr. Oricum, şi MSe zice bine ce zice... Să stabilească El ce e-n mintea fiecăruia.

Când am citit fragmentul adus de pe un alt forum, mi-am amintit următoarele fraze scrise de Ellen Gould White în cartea Calea către Christos:

"Ocupaţi-vă în mod sincer de mântuirea voastră! Fiţi tot aşa de zeloşi şi de stăruitori în aceasta, cum aţi fi dacă viaţa aceasta trecătoare v-ar fi în primejdie! Problema aceasta trebuie rezolvată între Dumnezeu şi voi înşivă, rezolvată pentru veşnicie. Numai o falsă speranţă şi nimic mai mult, va constitui ruina voastră."

Experienţa proprie cu Dumnezeu mă face să am mai multă încredere în acest fragment, decât în celălalt.

Cum este Dumnezeul tau, asa vor fi si rugaciunile tale.

Da, asta-i foarte adevărat. De asta aminteam eu versetul acela: "Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Iisus Christos ..."

[AlexB]

Da, emy...dar ptr 99,9% dintre advento-reformisti rugaciunea este un monolog in care Dumnezeu trebe sa asculte si´noi trebe sa cerem.

Din păcate, nu pot să te contrazic.

Pe Martin Luther il iert pentru ca nu stiu cat a avut de-a face cu matematica si n-as fi zis nimic daca n-ai fi venit si tu Dani.. tu ai avut oarecare tangenta cu matematica.

Este fantastic ce spuneti: ca nici 33 de persoane azsmr de pe fata acestui pamant nu se stiu ruga. Nu condamn pe nimeni, si Ilie a facut greseala asta. Dar noi avem exemplul lui...

Pe de alta parte, da... posibil ca dupa modelul lui Martin Luther sa nu se mai roage prea multe persone (o data pe luna, daca imi amintesc bime)

[Martin Luther]

@Mse: nu, nu judec deloc. Nu dau sentinte, ca asta inseamna a judeca. Eu doar constat cate ceva...si de 35 ani prin biserici am constatat multe, crede-ma...

@Emy: Ma bucur ptr exp ta personala cu Dumnezeu si te felicit ptr ea. Fie ca ai facut-o prin rugaciune sau nu, si eu cred ca da, aia e singurul lucru care conteaza cu adevarat in zilele astea cand credinta este serios pusa la incercare de ultimele descoperiri ale stiintei. Si ma bucur ca mai e cineva si pe acest forum care vede ca si mine cat de "cersetoare" sunt rugaciunile noastre...
   Apropo de cereri...eu nu imi aduc aminte ca fiica mea de 5 ani sa imi ceara zilnic de mancare , haine, rechizite ,sa-i port de grija si altele. Nu e nevoie chiar deloc...ba ar fi chiar aberant sa mi le ceara...De unde concluzia ca noi, copiii Domnului, suntem mai involuati ca niste copii.

@ Alex: Nu te lega de procentajul meu, ca nu aia era esenta a ceea ce vroiam sa spun. Sau ai inteles dar te faci ca ploua?!? Imi pare sincer rau ca m-ai inteles gresit. Inca apreciez foarte mult valoarea rugaciunii, dar imi pun si eu semne de intrebare. Nu despre importanta acesteia, ci despre mecanismul acesteia. Cum functioneaza ea? De ce uneori primesc,alteori nu? De ce rugaciunile lui Iosif in temnita egipteana nu sunt ascultate 20 de ani in timp ce rugaciunea lui Daniel este ascultata instantaneu? De ce rugaciunea unei mame disperate al carui copil este in coma in urma unui accident oarecare nu este ascultata si copilul moare, iar rugaciunea unei studente la medicina este ascultata si ii pica la examen exact subiectul dorit? Sa inteleg prin asta ca o cariera e mai importanta ca o viata de copil nevinovat? 
   Exemplu concret de maine: de ce trebuie sa ma rog lui Dumnezeu ca sa-l faca pe sefu  sa inteleaga ca trebuie sa ma asigure medical  dupa o luna de zile de lucrat la gri( cu o porcarie de contract de munca neinregistrat inca la fortele de munca)? Nu sunt suficiente legile drastice din Germania? Si daca sefu totusi nu ma asigura ...sa inteleg ca Dumnezeu tine cu el sau cum?
  Eu cred ca are si rugaciunea asta locul si rolul ei, indiscutabil. Dar nu ptr fiecare fleac..hop la Dumnezeu ca si cand el nu ne vrea oricum binele in fleacurile astea omenesti...Poate ca sunt gresit eu, dar dovedeste-mi!!!!

[`emy Dani]

... nici 33 de persoane ...

Ba 27.

[Cristina]

Pentru ca să aflăm ceva ce nu înţelegem bine, trebuie să găsim cât mai multe versete din Biblie şi paragrafe din Spiritul Profetic ce conţin răspuns la problema noastră! Apoi să le legăm în aşa mod ca ele să nu se contrazică; - şi atunci vezi care este adevărul!!!
Iar dacă ţi se pare că vezi paradoxuri, înseamnă că nu ai găsit adevărul... şi vei merge după propria-ţi conştiinţă, sau după conştiinţa altora, alegând doar versete sau fraze ce îţi scuză dorinţele fară să înaintezi spre bine...!

Iar pe tine ML vreau să te încurajez pentru că vrei să vezi adevărul şi aduci întrebări! Chiar personal recunosc că atunci când vreau să caut un răspuns pentru cineva, găsesc mai multe răspunsuri pentru mine ce trebuie să le pun în practică!

Dacă aş începe cu filozofia omenească, m-ai privi imediat împotriva ta (ML)! Fiindcă aş spune că rugăciunea înseamnă rugăminte, aşa că mulţumirile aici sunt cam departe... Însă eu nu vreau să te învăţ ce ştiu eu sau cineva deştept... ci vreau ca cu toţii să legăm verigele adevărului Dumnezeiesc pentru a se evedenţia aurul curat!!!


Iar acum să vedem despre ''rugăciune'' cu: ''stă scris''

Mt 6:9-13   Iată dar cum trebuie să vă rugaÅ£i: "Tatăl nostru care eÅŸti în ceruri! SfinÅ£ească-se Numele Tău; vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer ÅŸi pe pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi;
şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri
şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!

Să analizăm puţin acest model de rugăciune:

1 - Tatăl nostru care eşti în ceruri! Ne rugăm Tatălui!- important e să ştim cui ne rugăm!!! ("Îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos". - Ef 3:14 ... etc
sus ne învaţă să-L numim pe Tatăl Său, Tatăl nostru. Lui nu-I este ruşine să ne numească fraţi. (Evrei 2,11)
Orice rugăciune sinceră se aude în cer. Poate că nu este exprimată curgător; dar, dacă inima este în ea, ruga se va înălţa spre Sanctuarul în care slujeşte Hristos şi El o va înfăţişa Tatălui fără nici un cuvânt stângaci, bâlbâit, ci înfrumuseţată şi plăcută prin parfumul propriei desăvârşiri. HLL p 668)

2- Sfinţească-se Numele Tău!
A sfinţi Numele Domnului înseamnă ca toate cuvintele pe care le spunem despre Fiinţa Supremă să fie rostite cu respect. "Numele Lui este sfânt şi înfricoşat" (Ps. 111,9).Prin rugăciune, intrăm în camera de audienţă a Celui Prea Înalt; de aceea, trebuie să venim înaintea Lui plini de o teamă sfântă.
''Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu în Hristos'' -2Co 12:19 2p
( adică: ÃŽi lăudăm Numele ÅŸi tot ce a făcut, ÃŽi mulÅ£umim, ÃŽi recunoaÅŸtem, ÅŸi chiar aici îi cerem deasemenea să ne facă niÅŸte unelte pentru a sfinÅ£i Numele Său! etc.....  este mult, muult de vb despre Numele Lui Dumnezeu, însă acum vreau mai pe scurt)

3- Vie împărăţia Ta! (cea ce înseamnă - ''Evanghelia împărăţiei'' ce ne-a fost dată de Tatăl prin jertfa lui Hristos şi care trebuie arătată clar lumii ce n-o cunoaşte -Mat. 24,14 deci şi aici continuăm cu mulţumiri pentru darul Tatălui nespus de mare şi la fel îi cerem să ne facă părtaşi mântuirii, etc....)

4. Facă-se voia Ta, precum în cer, şi pe pământ."
Voia lui Dumnezeu este rostită prin preceptele sfintei Sale Legi, iau principiile acestei Legi sunt principiile cerului. Îngerii din ceruri nu ajung la o ştiinţă mai înaltă decât cunoaşterea voinţei lui Dumnezeu; iar îndeplinirea voinţei Sale este cel mai înalt serviciu la care pot fi angajate puterile lor.
Dar, în ceruri, serviciul nu este făcut din spirit de legalism. Atunci când Satana s-a răzvrătit împotriva Legii lui Iehova, ideea că există o Lege a apărut înaintea îngerilor ca ceva la care aproape nu se gândiseră. ÃŽn lucrarea lor, îngerii nu se purtau ca servi, ci ca fii. ÃŽntre ei ÅŸi Creatorul lor este o unire desăvârÅŸită. Ascultarea nu este o muncă grea pentru ei. Iubirea faţă de Dumnezeu face din serviciul lor o bucurie. Tot aÅŸa, în fiecare suflet în care locuieÅŸte Hristos, nădejdea măririi, cuvintele Lui răsună mereu, mereu: "ÃŽmi place să fac voia Ta, Dumnezeule, ÅŸi Legea Ta este în adâncul inimii mele" (Ps. 40,8)... 
Cererea "Facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ" este o rugăciunea ca domnia răului pe pământul acesta să se sfârşească, păcatul să fie nimicit pentru totdeauna şi Împărţia dreptăţii să fie statornicită. Atunci, pământul şi cerul vor fi pline "cu toată plăcerea bunătăţii Sale" (2 Tes. 1,11).{MB 110}

Până aici chiar dacă am făcut şi cereri ele au fost toate pentru Numele Domnului, ne mai vorbind de mulţumiri....
Dacă în felul acesta ai pus pe primul loc slujirea lui Dumnezeu, poţi să ceri cu încredere să fie împlinite şi propriile tale nevoi. Dacă ai renunţat la eul personal şi te-ai predat lui Hristos, eşti un membru al familiei lui Dumnezeu şi tot ce este în casa Tatălui este pentru tine.

Deci rugăciunea continue şi pentru noi:

5. "Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi." [/u]
Să nu te descurajezi dacă nu ai de ajuns pentru ziua de mâine. Ai asigurarea făgăduinţei Sale: "Am fost tânăr şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea" (Psalm 37,25)
"Ei nu rămân de ruşine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete" (Ps. 37,19).
Şi recunoaştem că ceea ce ne dă Dumnezeu nu este numai pentru noi. Dumnezeu pune asupra noastră grija de a-l hrăni pe cel flămând. {MB 112}
(Aici nu mai spun cum trebuie să cerem, căci noi asta ştim... ci doar încurajez că este bine să cerem)

6. "Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri
Isus ne învaţă că putem primi iertare de la Dumnezeu numai dacă îi iertăm şi noi pe alţii. Iubirea lui Dumnezeu ne atrage spre El şi această iubire nu poate atinge inimile noastre fără să dea naştere la iubire pentru fraţii noştri.
Nu trebuie să credem că, dacă aceia care ne-au vătămat nu vin să-şi mărturisească răul, noi suntem îndreptăţiţi să nu-i iertăm. E datoria lor, fără îndoială, să-şi umilească inima prin pocăinţă şi mărturisire; dar noi trebuie să avem compătimire faţă de cei care ne-au rănit şi nu trebuie să ţinem necaz pe ei şi să ne tot gândim la ce ni s-a făcut. Dimpotrivă, când sperăm să fim iertaţi de greşelile noastre faţă de Dumnezeu şi noi trebuie să iertăm tuturor acelora care ne-au greşit. {MB 114}
(aici îi cerem Lui Dumnezeu să ne umilească ''eul' pentru a putea ierta şi pentru a ne putea cere iertare când e rândul nostru...etc)


7."Şi nu ne duce în ispită
Ispita este ademenirea spre păcat şi aceasta nu vine de la Dumnezeu, ci de la Satana şi din răul care se află în propriile noastre inimi. "Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău şi El Însuşi nu ispiteşte pe nimeni" (Iacov 1,13).
Dumnezeu, în marea Sa iubire, caută să dezvolte în noi preţioasele daruri ale Duhului Său. Dumnezeu îngăduie să întâmpinăm piedici, persecuţii şi greutăţi, nu ca un blestem, ci ca cea mai mare binecuvântare a vieţii noastre. Fiecare ispită învinsă, fiecare încercare suportată cu bărbăţie ne dă o nouă experienţă şi ne face să progresăm în lucrarea de formare a caracterului. Sufletul, care prin puterea lui Dumnezeu rezistă în faţa ispitei, descoperă lumii şi universului întreg puterea harului lui Hristos.
Dar, deşi nu trebuie să ne descurajăm din cauza încercării, oricât de amară ar fi ea, noi trebuie să ne rugăm ca Dumnezeu să nu ne lase să fim duşi acolo unde am fi târâţi departe de El, din cauza dorinţelor propriilor noastre inimi rele.

8.Ci izbăveşte-ne de cel rău.
Nouă, ca şi lui Petru, ne este dat acest cuvânt: "Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta" (Luca 22,31-32).
Acela, care "atât de mult a iubit lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică" (Ioan 3,16), nu ne va lăsa singuri în lupta cu vrăjmaşul lui Dumnezeu şi al omului. "Iată", zice el, "v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată puterea vrăjmaşului şi nimic nu vă va vătăma" (Luca 10,19).

9. "Căci a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava."
Ultima, ca şi prima propoziţie din rugăciunea Domnului, Îl arată pe Tatăl nostru ca fiind mai presus de orice putere şi autoritate şi orice nume cu care este numit.
"A Ta este, Doamne, mărirea, puterea şi măreţia, veşnicia şi slava, căci tot ce este în cer şi pe pământ este al Tău" În mâna Ta este tăria şi puterea, şi mâna Ta poate să mărească şi să întărească toate lucrurile" (1 Cronici 29,11-12).

10. Amin!
Acest scurt cuvânt are o însemnătate mare la sfârşitul rugăciunii, el arată că noi ne-am pus încrederea în Domnul şi credem că El este Drept şi ne va răspunde rugăciunii noastre atunci când El ştie că e mai bine!!!


iată aici încă o paralelă a celor 10 porunci! îndeosebi primele 4 puncte în comparaţie cu primele 4 porunci şi cele 6 la fel...

[adyna]

Ultimele cuvinte ale lui Martin Luther (originalul  ) au fost, daca imi amintesc bine, "Suntem cersetori. Da...este adevarat".

Avem nevoie de Dumnezeu...si rugaciunea ne face mai constienti de nevoia noastra profunda si de dependenta totala de Dumnezeu.

Sigur, este esential spiritul in care te rogi. Nu o lista de cereri...ci o meditatie la viata ta in raport cu standardul divin, iar acolo unde simti nevoia de ajutor...il ceri singurului care te poate ajuta. 

[Martin Luther]

Pentru ca să aflăm ceva ce nu înţelegem bine, trebuie să găsim cât mai multe versete din Biblie şi paragrafe din Spiritul Profetic ce conţin răspuns la problema noastră! Apoi să le legăm în aşa mod ca ele să nu se contrazică; - şi atunci vezi care este adevărul!!!

Nu, Cristina, ca sa-mi raspunzi la intrebarile mele nu imi veni cu cat mai multe versete din Biblie ca de predici sunt satul! Raspunde-mi concret la intrebarile mele de mai sus...Stii ce faci tu( ca si alti dragi fratiori de fapt)?   E  ca si cum fiindu-mi sete, ti-as cere sa-mi dai un pahar de apa rece si tu-mi dai sirop de zmeura...crezi ca as accepta siropul sau as striga si mai tare dupa apa?

[Martin Luther]

Ultimele cuvinte ale lui Martin Luther (originalul  ) au fost, daca imi amintesc bine, "Suntem cersetori. Da...este adevarat".

Avem nevoie de Dumnezeu...si rugaciunea ne face mai constienti de nevoia noastra profunda si de dependenta totala de Dumnezeu.

Sigur, este esential spiritul in care te rogi. Nu o lista de cereri...ci o meditatie la viata ta in raport cu standardul divin, iar acolo unde simti nevoia de ajutor...il ceri singurului care te poate ajuta. 

Deci care va sa zica ...Luther imi da dreptate, nu? stiam eu ce stiam...
   Adyna ce te faci(vorbesc la modul general)insa daca ceri ajutorul divin insa nu asculti sfatul divin ? Mai are vreun sens rugaciunea? De ex ...Doamne, da-mi sanatate( dar tu mananci aiurea si nu faci sport deloc), Doamne, da-mi intelepciune( dar tu nu citesti altceva afara de Biblie si Sp) , Doamne, ajuta-ma sa cunosc adevarul( dar cand vine cineva cu o idee noua si ciudata imediat spui ca e de la satana)...si altele asemenea....lista e lunga.
   Sau ce te faci cand ceri ajutorul Domnului ptr ca sa nu te prinda radarul, sa iei examenul cutare, sa gasesti pepeni mai ieftini, sa iti taca odata copilul din gura ca pune prea multe intrebari(sau plange prea mult cand e nou-nascut), sa nu mai latre non-stop catelul vecinului ..etc, etc? cum crezi ca reactioneaza Dumnezeu la astfel de rugaciuni? in afara de zambind, desigur...si totusi multi dintre noi le spunem zilnic...
   De ce nu mai bine o rugaciune facuta din toata inima, chiar si odata pe luna( desi nu asta era importanta acum, frecventa lor) dar sa stii sigur ca ti-a fost ascultata? Nu-i asa ca de multe ori ne ridicam de pe genunchi si uitam imediat ce am bolborosit acolo 2-3 minute? Pai daca da....nu-i mai bine mai rar...dar mai autentic...?!? NU STIU cum sunteti voi, dar eu prefer in ultimul timp doar sa-i multumesc lui Dumnezeu( zilnic, si fara sa ma plec in genunchi ptr asta) SI FOARTE RAR sa-i cer ceva pentru mine( doar cand ma indoiesc de bunatatea si puterea lui) . Nu inteleg de ce as fi gresit ptr noul meu stil de rugaciune. Faceti-ma sa inteleg, dar cu cuvintele voastre daca se poate.

[adyna]

Deci care va sa zica ...Luther imi da dreptate, nu? stiam eu ce stiam...
   

Doar daca intelegi cuvintele lui ca insemnand "nu ar trebui sa fim  cersetori". 
 
Eu cred insa ca a vrut sa spuna ca nu avem cu ce veni in fata lui Dumnezeu  - trebuie sa primim totul "de pomana", fara a avea vreun merit.  Iar ca sa primim, nu trebuie sa cerem?

Sigur, sunt mai multe categorii de obiecte ale cererii. Una ar fi mantuirea, cu tot ce tine de ea, iar alta - ceea ce tine de viata vremelnica. Cred cu convingere ca in ce priveste prima categorie trebuie sa cerem, trebuie sa strigam la Dumnezeu dupa eliberare de pacat, de noi insine, dupa putere pentru a birui. A fost o conditie pentru toti cei ce doreau vindecare de la Isus.

In ceea ce priveste a doua categorie, intr-adevar, poate ar fi mai bine sa spunem doar "faca-se voia Ta". Dar si aceasta este o cerere - ca El sa ne conduca viata.

[Martin Luther]

  Iar ca sa primim, nu trebuie sa cerem?

Asta e intrebarea care ma macina si pe mine foarte serios in ultimul an... Repet, sa nu credeti ca imi bat joc de cineva sau ca am cazut de la credinta. Doar vreau sa gandesc in mod matur, inteligent si sa mi se raspunda la fel. Deci...
   Trebuie sa cerem? Daca da, ce? Tu faci aici niste delimitari Adyna intre ceea ce e cu adevarat important(mantuirea) si ceea ce e mai putin important(viata vremelnica) . Sunt de acord cu impartirea asta a ta pana la un punct: Dumnezeu nu vrea mantuirea mea chiar mai mult decat o vreau eu? Nu ma iubeste cu mult mai mult decat imi iubesc eu propriul meu copil? Nu am vazut-o pe fetita mea cerandu-mi sa n-o las sa moara, de exemplu. Nu am vazut-o traind temeri existentiale...ar fi absurd asta la un copil de 3-4-5 ani, nu? Si totusi noua ne place sa ne numim copiii lui Dumnezeu si sa avem in acelasi timp aceste temeri. Concluzia: ceva nu e in regula! Ori credinta noastra nu a ajuns desavarsita(ca de copii) ori nu am fost invatati corect despre rugaciune. Ori ambele...
    Problema mea deriva din urmatoarea concluzie: daca am ajuns deja sa fiu convins ca o mana putenica conduce viata mea de zi cu zi, daca am ajuns sa fiu convins ca exista un Dumnezeu minunat care vrea ptr mine mult mai mult bine decat imi doresc eu insumi, atunci ce rost au implorarile zilnice si uneori chiar suparatoare "doamne, da-mi"..."doamne, fa.mi"? Iar ca sa trec intrebarea si in stratul metafizic cu mantuirea, ea ar suna astfel: ce rost are sa ma rog ptr o mantuire minunata daca oricum sunt convins ca numai Dumnezeu in mila Lui infinita este artizanul acesteia pentru mine? Intelegeti?

 Eu nu vorbesc aici despre cineva care cauta pe Dumnezeu si nu stie unde il poate gasi...eu vorbesc despre cineva ca noi( de multi ani la credinta) care ne dam grande ca L-am gasit. Daca ai inteles dragostea infinita a lui Dumnezeu, de ce trebuie sa te mai temi( si ca atare sa te mai rogi) ptr mantuirea ta? Asta nu reusesc eu sa inteleg. Oricum ai lua-o, mantuirea este un cadou nepretuit. Ati vazut pe cineva cerand insistent cadouri in afara de copii? Si sa inteleg astfel ca Dumnezeu nu doreste sa ne maturizam niciodata?

Dimpotriva, principiul prezentat in predica de pe munte "sa nu va ingrijorati de nimic...caci Tatal vostru din ceruri STIE  ca aveti trebuinta de ele" implica automat absenta unor temeri si , in mod logic, a unor cereri. Daca Tatal stie, nu trebuie sa-i mai aduc eu aminte, nu? Fie ca e vorba despre cele vremelnice, fie ca e vorba despre mantuire, aratati-mi unde sunt gresit in logica ideilor mele. Poate chiar sunt, si nu vad.

Cred cu convingere ca in ce priveste prima categorie trebuie sa cerem, trebuie sa strigam la Dumnezeu dupa eliberare de pacat, de noi insine, dupa putere pentru a birui. A fost o conditie pentru toti cei ce doreau vindecare de la Isus.

Adyna, din cate stiu eu ...singura conditie ptr a putea fi vindecat de Isus era credinta, si nu cererea. Este logic ca daca aveai credinta in el, TREBUIA  sa vii la el ca sa te vindece...insa raman uimit ca Isus a vindecat bolnavi care nu au cerut in mod clar ca sa fie vindecati: orbul din nastere, slabanogul din Betezda, omul cu mana uscata, demonizatii...Nu-i asa ca dragostea lui Dumnezeu s-ar putea sa transceada chiar si rugaciunile noastre? Iar ca atare....doar credinta noastra in El sa fie suprema in importanta si nu rugaciunea?

[Alex Dumitru]

Legat de subiect...adaug:
De curand am auzit pe cineva spunand că la baza fiecarei minuni  era credinÈ›a, cu mici exceptii:
Prima minune nu a cerut apei sa aiba credința ptr a se transforma in vin. Însă apoi, datorită ei , credința oamenilor a început să crească. Învierile din morti, nu au solicitat credința decedatului...

Cred totusi că rugăciunea are si un scop mai putin comentat: Acela a de a avea o influența directă chiar a asupra rugătorului. Auzindu-se pe sine descoperă nevoia sa si dependența sa de Cel Atotputernic. Chiar formularea în cuvinte a nevoii presupune o cercetare de sine benefică, deasemeni si rostirea cu voce tare spre deosebire de rostirea doar în gand...

[Martin Luther]

- dupa logica ta, Dumnezeu ar trebui sa asculte orice rugaciune?

Nu, draga Che, dupa logica si experienta mea de viata, chiar nu trebuie. CA doar nu-i comand eu Lui ce sa faca. Dar acuma sa te intreb si eu pe tine ceva, si sa-mi raspunzi la fel de clar:

 Ce este gresita, logica mea sau versetul din biblie care zice asa: " Daca ramaneti in Mine, si daca raman in voi cuvintele Mele, cereti orice veti vrea, si vi se va da".

 Si nu numai vers asta. Sunt o puzderie in Nt pe aceeasi tema.
 

[cheterivrit]

e gresit felul in care tu citesti versetul - adica fara 'daca'

[Martin Luther]

Dupa cum vezi, eu am citat versetul integral, nu l-am trunchiat cum fac altii. Dar de raspuns tot nu mi-ai raspuns la intrebare, in ceea ce te priveste.

[cheterivrit]

logica ta, ca de obicei 

[AlexB]

De fapt intrebarea lui Martin ar putea fi: "Este gresita logica mea sau Isus a gresit cand spunea...?"

Evident, Martine, nu-i logica ta mai presus de El.

[cheterivrit]

hai sa zicem ca e o gluma; de fapt, e un procedeu retoric acolo sau un trop; 'daca ramaneti in Mine si daca raman in voi cuvintele Mele' inseamna, mai simplu spus, daca 'voi' sunteti 'eu'; si acum mai citeste, te rog, inca o data; o sa'ti iasa 'daca Eu Ii cer Tatalui Meu ceva, El imi va da'; sau, si mai simplu: 'Eu cer, Eu aprob'...