Ulcerul gastro-duodenal şi gastrita hiperacidă

www.aievea.net
Agenda electronica, Software biblic, Prezentari Power Point, Muzica, Articole, Carti, Subiecte uimitoare, Semne de carte, Wallpapers etc.www.azsmrebenezer.net
Comunitatea româna Eben-Ezer (Soci, Italia).www.restvegan.lx.ro
Restaurantul vegetarian Cris din Oradea va ofera mancare gustoasa si sanatoasa si curs gratuit de nutritie.www.azsmr-moldova.ro
Site-ul conferintei Moldova a adventistilor de ziua a saptea - miscarea de reforma.

[elder]

Ulcerul gastro-duodenal şi gastrita hiperacidă (partea I)

Cauzele care provoacă apariţia gastritelor sau a ulcerelor gastrice sau duodenale sunt foarte numeroase, dar în cea mai mare măsură sunt legate de obiceiuri alimentare nepotrivite:

   Carnea, conservele, mezelurile, lactatele, ouăle, prin conţinutul ridicat de proteine, cresc aciditatea. Se ştie că proteina are nevoie de acid pentru metabolizarea ei. Cu cât mai multă proteină în alimentaţie, cu atât mai mult creşte aciditatea. Mai ales proteina de provenienţă animală necesită mai mult acid pentru metabolizare ei.
   Mâncatul între mese încetineşte procesul de golire gastrică – fapt ce conduce la producerea de gastrină, hormon ce stimulează producerea de acid în stomac.
   Alimente şi băuturi prea reci sau prea fierbinţi irită şi debilitează mucoasa stomacului.
   Mâncăruri preparate cu prăjeli irită mucoasa gastrică.
   Masticaţia insuficientă împovărează stomacul şi face ca alimentele să nu fie insalivate suficient (fapt ce le-ar face mai digestibile). Mestecaţi, deci, foarte bine alimentele şi nu mâncaţi în grabă.
   Condimente iritante (piper, ardei iute, muştar şi alte condimente puternice) inflamează mucoasa gastrică.
   Alcoolul măreşte producţia de acid şi irită o zonă deja inflamată, putând conduce la malignizarea acestui ţesut afectat.
   Zahărul şi produsele care-l conţin stimulează producerea în exces a acidului clorhidric.
   Cafeaua şi produsele cofeinizate (băuturi cola şi alte băuturi răcoritoare, ceaiul verde şi negru, ciocolata) stimulează creşterea secreţiei acide dîn stomac, irită zonele inflamate şi sporesc nivelul hormonilor de stres.
   Fumatul inhibă producţia de bicarbonat pancreatic (suc ce are rolul să alcalinizeze mediul) şi produce refluxul duodenogastric.
   Anumite medicamente (aspirina, antinevralgic, cortizonicele, fenilbutazona, iudocidul, etc.). aspirina produce sângerări gastrointestinale şi inhibă sinteza prostaglandinelor ( substanţe cu rol de protecţie asupra mucoasei gastrice).
   Stresul deranjează digestia, deoarece hormonii de stres (adrenalina, cortizonul, etc.) deturnează sângele din sistemul digestiv spre inimă şi muşchi, provoacă contracţia muşchilor stomacali (ceea ce face ca stomacul să se umple mai repede) şi pot mări cantitatea de acid gastric produsă. Fiziologic, orice factor de stres produce întreruperea digestiei. Se reduce secreţia de salivă şi enzime digestive, peristaltismul intestinal şi absorbţia nutrienţilor se opreşte. Există numeroase dovezi clinice ce arată că la cei anxioşi, depresivi, victime ale stresului cronic sau repetat se întâlnesc mai des ulcerul gastric sau duodenal. În aceste cazuri de stres cronic, numeroase procese digestive sunt reduse iar organismul reduce producţia factorilor de protecţie. În cea mai mare parte a timpului, organismul nu va fi în stare să secrete suficiente enzime digestive pentru a digera hrana în mod corespunzător (de unde greţurile, gazele, constipaţia). Situaţia este agravată şi de alţi factori, cum ar fi funcţionarea sistemului imunitar, capacitatea organismului de control asupra inflamaţiilor şi vindecării rănilor. Atunci când sistemul imunitar devine slăbit şi mediul intern toxic, o anume bacterie (helicobacter pylori) se înmulţeşte necontrolat şi devine agresivă, provocând infecţii stomacale şi ulcere la 80% din persoanele care au contractat bacteria. Şi pe lângă distrugerea ţesuturilor provocată de înmulţirea bacteriei, mai intervine şi incapacitatea organismului de a vindeca aceste deteriorări din pricina inhibării prostaglandinelor. Sinteza acestora începe ca răspuns la afectarea unor ţesuturi, unde rolul lor este de a ajuta la reducerea inflamaţiei şi accelerarea vindecării.

   Acizii graşi omega-3 ajută la protejarea mucoasei prin creşterea secreţiei de prostaglandine (un grup de compuşi care, prin alte funcţii o au şi pe aceea de a proteja mucoasa tractului digestiv). Cea mai bogată sursă vegetală de omega-3 sunt seminţele de in. Seminţele de in au o acţiune emolientă a tractului digestiv. Folosiţi de două ori pe zi câte o linguriţă de pulbere de seminţe de in (se poate obţine cu ajutorul râşniţei de cafea) sau 2 linguriţe de ulei de seminţe de in.
   Sarea de bucătărie este contraindicată în fazele acute ale gastritei hiperacide şi ale ulcerului gastro-duodenal. Cancerul gastric este întâlnit mai des la populaţiile care consumă sare în exces. Reduceţi drastic consumul de sare sau eliminaţi-o cel puţin o perioadă. Puteţi folosi în locul ei plante aromatizante: cimbru, busuioc, oregano, mărar, ţelină, salvie, schinduf, etc.
   Antiacizii folosiţi ca medicamente speciale pentru a corecta hiperaciditatea au multiple efecte secundare destul de periculoase. Este bine să evitaţi orice medicament.
   În ultima vreme, viziunea asupra tratamentului ulcerului s-a schimbat foarte mult. S-a renunţat la consumul de lapte şi mesele foarte dese. Este cunoscut că, prin calciul conţinut în lapte se ajunge la o stimulare a producţiei de acid (calciul stimulează secreţia de gastrină, hormon ce face să crească producţia acidă) mai degrabă decât la o scădere a ei, după cum s-a considerat timp de mulţi ani.
   Hiperaciditatea şi ulcerul au o mare legătură cu stresul. Mânia, orgoliul, înverşunarea, concurenţa, anxietatea, frica, nesiguranţa, îngrijorarea, tristeţea – iată câteva dintre cele mai distructive stări, sentimente şi emoţii. Renunţaţi la astfel de manifestări şi cultivaţi altruismul, optimismul, bucuria, spiritul de mulţumire şi mai ales încrederea liniştită în Dumnezeu. Nimeni nu este obligat să ducă o povară de griji. Prin rugăciune şi studierea Bibliei puteţi să transferaţi necazurile dumneavoastră asupra Mântuitorului, care a făcut tot ce era necesar pentru nevoile noastre şi care are soluţii pentru toate defectele şi problemele noastre. Credinţa înseamnă să ai încredere în Dumnezeu, să crezi că El te iubeşte şi ştie cel mai bine ce este spre binele nostru.
   Adoptaţi un program zilnic de exerciţii fizice. Practicarea exerciţiului fizic regulat contribuie mult la contracararea efectelor stresului şi conduce la îmbunătăţirea digestiei şi a tonusului general.

[ktalina27]

De unde sunt luate toate informatiile?

[elder]

De unde sunt luate toate informatiile?

Din cartea "Sanatate si vindecare", o compilatie din peste 90 de carti si reviste de specialitate.

[elder]

Ulcerul gastro-duodenal şi gastrita hiperacidă (partea II)


Recomandări de tratament

    Pentru bolnavii care dispun de voinţă şi care doresc o formulă dietetică care să le refacă rapid mucoasa stomacului şi să le vindece ulceraţia, vor putea folosi următoarea reţetă alimentară (reţeta este eficientă şi în cazul colitei): într-un 1,1/4 litri de apă caldă se pun 12 linguri de tărâţe de grâu şi 6 linguri de făină de in. se lasă până dimineaţa, iar după aceea se pune la fiert, la foc mic timp de 20 de minute, în timp ce se mai adaugă puţină apă rece (în total 250 ml apă), pentru a se evita fierberea la temperatură înaltă. Separate, într-un vas se pun la fiert în 1,1/4 litri apă, 500g de cartofi în coajă. De asemenea, din când în când se adaugă apă rece (în total 250 ml). După ce s-au fiert, se şi se pasează prin sita de strecurat macaroanele (pentru a fi reţinute cojile de la cartofi), apoi se amestecă cu tărâţea şi inul. Timp de 10 zile nu se mănâncă nimic, în afara acestui preparat. În ultimele 3 zile se adaugă 200 ml suc de morcovi, împărţit în 2 reprize. Se consumă câte o cană din acest preparat la un interval de 2 ore, 5-6 porţii pe zi. Dacă rămâne din preparat, se păstrează la frigider până a doua zi, apoi se prepară altul nou. După acest tratament stomacul va putea tolera mai uşor crudităţile.
Obs.:
•   În timpul acestor 10 zile se fac clisme dimineaţa şi seara cu 1.5 litri de infuzie călduţă de muşeţel
•   De asemenea, în această primă perioadă se beau ceaiurile recomandate mai jos, argila şi cărbunele vegetal, între orele de masă.

    În cazul în care doriţi o formulă dietetică mai lejeră, puteţi consuma în prima fază de tratament următoarele articole alimentare: lapte vegetal, piure de cereale sau din cartofi şi morcovi puţin fierţi, introducând treptat după remisiunea simptomatologiei dureroase, regim vegetarian. Cartofii pot fi consumaţi copţi, fierţi, piure, însă nu prăjiţi sau cu adaos de lapte. Poate fi folosit şi laptele de migdale. Evitaţi în această primă perioadă salatele de legume sau fructe, care datorită celulozei pe care o conţin pot accentua durerile gastrice şi folosiţi pentru început doar alimentele care sunt tolerate. Mestecaţi foarte bine alimentele, aceasta va face ca urogastronul din salivă sa fie amestecat cu alimentele. Urogastronul protejează mucoasa intestinală de eroziune. Nu mâncaţi în grabă sau pe fond de stres. Fiţi bucuroşi şi recunoscători lui Dumnezeu.
   Adoptaţi un program regulat de mese, fără să mâncaţi nimic între mese. Mesele regulate ajută pe pacient să beneficieze de producţie ritmică de acid. Programul de 2 mese pe zi, fără gustări între mese s-a dovedit eficient în tratarea ulcerului. Dacă veţi mânca seara, veţi modifica ritmul circadian ce afectează producţia de acid, iar noaptea vă veţi trezi cu hiperaciditate. Este recomandat ca a doua masă să fie cât mai devreme posibil (la orele 13, maxim 15). După amiaza se mai poate folosi suc de varză sau de cartofi, iar seara se pot bea ceaiuri neîndulcite.
   Cura internă cu cărbune – 1 linguriţă cu vârf de pulbere de cărbune amestecată până la omogenizare deplină într-un pahar de apă caldă. Se lasă să se răcească şi se bea de două ori pe zi, timp de 20 de zile (sau în cazul apariţiei episoadelor dureroase). Cărbunele vegetal reduce aciditatea gastrică şi neutralizează toxinele.
   Cura cu argilă – în afecţiunile tubului digestiv, “pansamentul” cu argilă este superior altora datorită proprietăţilor sale eliminatorii, cicatrizante şi reconstitutive (ulcere, cancere, dezinterii, colite, enterite). Cunosc cazuri de ulcer tratate doar cu argilă şi regim alimentar de cruţare. Pentru prepararea unei doze, la 100 ml apă rece se adaugă o linguriţă de argilă. Se lasă să stea 3-4 ore sau pe timpul nopţii. Se administrează o doză pe zi, dimineaţa înainte de masă cu 30 de minute sau la 3 ore după masă. În prima săptămână se bea numai apa, nu şi lutul care se sedimentează la fundul paharului. Apoi, în continuare până la 40 de zile se bea tot conţinutul paharului, după ce în prealabil a fost omogenizat prin amestecare.
   Varza şi mai multe tipuri de vegetale cu Frunze verzi conţin un factor cunoscut sub numele de “factorul de anti-eroziune gastrică”, numit mai târziu vitamina U – vitamina antiulceroasă. Este recomandat să se consume aproape 1 litru de suc de varză pe zi (se poate începe de la o cantitate mai mică). Experienţele au dovedit că ulcerul poate fi vindecat astfel într-un timp record (uneori o săptămână sau maxim 10 zile!). Varza trebuie să fie stoarsă cât este proaspătă şi consumată ca atare şi nu fiartă, deoarece fierberea distruge factorul. Pentru corectarea gustului se poate adăuga la sucul de varză suc de ţelină (şi acest articol conţine vitamina U). Sucul va fi administrat în doze de 150 – 200ml. La unii bolnavi pot apărea gaze, dureri abdominale, balonări şi constipaţie în timpul primelor zile ale curei cu suc de varză. De obicei, după cea de-a cincea zi de tratament tulburările digestive sunt rare. Dacă simptomele devin severe, tratamentul poate fi întrerupt pentru o zi. Vitamina U se găseşte şi în lăptucă şi lucernă (din care puteţi face suc).
   Suc de cartofi – 1-2 pahare pe zi. Pentru extragerea sucului se foloseşte storcătorul centrifugal iar dacă nu aveţi acest aparat, folosiţi răzătoarea. Se iau 2-3 cartofi mari, se curăţă şi se spală, apoi se rad pe răzătoarea mică şi se adaugă un pahar cu apă. Se amestecă, se lasă 5 minute, se mai amestecă şi se strecoară zeama printr-un tifon sau o strecurătoare din plastic. Se storc bine cartofii, apoi se aruncă (sau se folosesc în scop culinar). Zeama obţinută se lasă aproximativ 15 minute într-o crăticioară să se decanteze (amidonul se decantează pe fundul crăticioarei). Se scurge cu grijă apa. În vas rămâne o cantitate de aproximativ 2 linguriţe de amidon. Se adaugă peste ele 2-3 linguri de apă curată, se amestecă şi se bea lichidul obţinut. După ingerarea lichidului, vă întindeţi pe pat şi staţi 5 minute cu faţa în sus, 5 minute pe partea dreaptă, 5 minute cu faţa în jos şi 5 minute pe partea stângă. Astfel, amidonul “pansează” interiorul stomacului. Cartofii sunt bogaţi şi în vitamina C, care este important în cazul rănilor şi ajută la neutralizare acidă.
   Suc de pătlagină – 1 pahar pe zi. Pătlagina conţine alantoină, substanţă cu rol cicatrizant. Alantoina se mai găseşte în rădăcină de Tătăneasă.
   Migdalele proaspete, uscate (nu prăjite) reduc aciditatea sucului gastric şi inhibă activitatea peptică în mod semnificativ. Pot fi consumate ca atare, bine mestecate. O reţetă delicioasă şi cu puternice efecte terapeutice a unui lapte vegetal ar putea fi: se prepară un decoct de rădăcină de Lemn dulce (o linguriţă cu vârf de pulbere se fierbe timp de 5 minute cu 300 ml apă). Decoctul se pune în cupa blenderului, se adaugă 15 migdale, 1 lingură de pulbere de seminţe de in şi o banană (facultativ). Se mixează 2-3 minute. Se poate consuma 1-2 căni pe zi. Este foarte nutritiv, combate aciditatea şi facilitează refacerea mucoasei gastrice.
   Un nou şi senzaţional studiu publicat într-un număr relativ recent al “Proceedings of the National Academy of Science” din SUA arată că broccoli conţine un compus fitochimic numit sulforan, ce omoară bacteria Helicobacter pylori, răspunzătoare pentru majoritatea ulcerelor şi cancerelor de stomac. Testele de laborator au arătat că sulforafanul a omorât această bacteria care era rezistentă la terapia cu antibiotic. Deci, mâncaţi cât mai mult broccoli crud. Alte alimente din familia cruciferelor ce conţin sulforafan sunt napii şi varza.
   Seminţele de in au un effect emollient şi cicatrizant şi sunt bogate în acizi graşi omega-3, cu rol antiinflamator. Se consumă înainte de masă cu câteva minute, având rol de pansament gastric. Se poate consuma sub formă de pulbere, 3 linguriţe pe zi. Poate fi folosit şi uleiul de seminţe de in.
   Bananele au un effect antiacid puternic şi pot fi folosite pentru a combate arsurile de stomac.
   Alunele sunt un remediu vechi pentru combaterea hiperacidităţii gastrice. Se mestecă 5 alune crude până când devin o pastă, apoi se înghit.
   Hrişca şi meiul sunt alimente bune pentru bolnavii de ulcer.

[elder]

Ulcerul gastro-duodenal şi gastrita hiperacidă (partea III)

Fitoterapie:

   Rădăcina de Lemn-dulce ajută intestinele şi stomacul să producă mucus protector. Planta se administrează sub formă de pulbere: jumătate de linguriţă, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Dacă rădăcinile vor fi mestecate înainte de a fi înghiţite vor avea un efect şi mai mare.
   Decoctul (sau maceratul) din rădăcină de Tătăneasă are efecte remarcabile în tratarea inflamaţiilor şi ulceraţiilor tractului digestiv datorită alantoinei, substanţă cu rol cicatrizant şi antiinflamator. Puteţi bea 2 căni de ceai pe zi, neîndulcit (se foloseşte o linguriţă cu vârf de pulbere la 250 ml apă).
   Macerat la rece de Obligeană – se obţine prin adăugarea într-o cană de apă a unei linguriţe de pulbere de obligeană, care apoi se lasă la temperatura camerei timp de 10-12 ore (de seara până simineaţa) pentru ca extracţia să se facă foarte bine, după care se filtrează. Se beau zilnic 1-2 pahare din acest remediu, de obicei înainte de masă. Acest preparat are deopotrivă efecte de stimulare blândă a digestiei şi de calmare. În gastrită şi ulcer duodenal este indicat atât pentru efectul său local în zona stomacului cât şi pentru proprietăţile sale de armonizare a activităţii psihice, ştiut fiind faptul că cel mai adesea aceste boli apar pe fondul stresului crescut şi al nervozităţii.
   Muşeţelul este indicat în tratamentul stărilor inflamatorii acute sau cronice a mucoasei gastrice. El ajută la prevenirea apariţiei ulcerului gastric, iar pe de altă parte poate să grăbească vindecarea leziunilor ulceroase. Bisabololul (un compus din Muşeţel) are un efect favorabil şi în cazul colitelor care însoţesc de cele mai multe ori afecţiunea ulceroasă.
   Propolisul – este demonstrată prin studii clinice eficacitatea acestui produs natural în tratamentul ulcerului produs de Helicobacter pylori, acţiune bazată pe proprietăţile antimicrobiene şi bactericide ale compuşilor săi. Se pun 30 de picături de tinctură de propolis pe o felie de pâine uscată, se mestecă bine şi se înghite pe stomacul gol. Se iau 4-6 asemenea doze pe zi, care au efect cicatrizant asupra pereţilor gastrici, reglează cantitatea de sucuri acide secretate.

Alte indicaţii:
   Cataplasmă cu argilă: peste 6-8 linguri de lut se toarnă apă rece cât să se formeze o pastă, după care se lasă 2 ore să se înmoaie; se omogenizează pasta de argilă amestecând-o foarte bine cu o lingură de lemn, după care se aplică direct pe piele, în zona plexului solar (pe stomac) într-un strat uniform de 2 cm grosime. Deasupra pastei se pune o pânză de bumbac, iar peste ea o bucată de nylon (menită să împiedice uscarea argilei), apoi un material gros şi călduros din lână sau bumbac. Cataplasma se ţine 2 ore după care lutul se îndepărtează iar zona se spala cu apă călduţă şi se unge cu puţină cremă. Cataplasma se aplică o dată la 2 zile, minimum 2 săptămâni şi are efecte puternice asupra persoanelor care suferă de arsuri stomacale, ulcer (chiar şi în fază avansată), care au o digestie lentă sau fac frecvent indigestie.
   Compresă cu infuzie de muşeţel şi/sau mentă. Acest procedeu se poate folosi în caz de durere acută. Se face un ceai (infuzie) de muşeţel (se poate adăuga şi izmă sau mentă) din 2-3 linguri de muşeţel la o cană de apă clocotită. Se îmbibă un material din bumbac în acest ceai fierbinte şi se aplică pe regiunea stomacului. Peste compresă se pune un prosop uscat şi se stă liniştit în pat. La picioare se pot pune sticle cu apă caldă. Pentru a creşte eficienţa acestui procedeu, în ceaiul sus menţionat se pot adăuga 1-2 linguri de cărbune vegetal.
   Gel de aloe extras proaspăt prin secţionarea unei frunze proaspăt culeasă. Studii efectuate au arătat că gelul de aloe determină o reducere cu 80% a numărului de ulcere în formare, iar dacă este administrat ulcerului, duce la o vindecare de 3 ori mai rapidă.
   Este de folos să se consume o linguriţă de ulei de măsline extravirgin în fiecare dimineaţă pe stomacul gol, datorită efectului emolient şi cicatrizant. Folosiţi uleiul de măsline şi la prepararea salatelor.

[cheterivrit]

Din cartea "Sanatate si vindecare", o compilatie din peste 90 de carti si reviste de specialitate.

autor? editura?