Invata de la copil Calea...

www.aievea.net
Agenda electronica, Software biblic, Prezentari Power Point, Muzica, Articole, Carti, Subiecte uimitoare, Semne de carte, Wallpapers etc.www.azsmrebenezer.net
Comunitatea româna Eben-Ezer (Soci, Italia).www.restvegan.lx.ro
Restaurantul vegetarian Cris din Oradea va ofera mancare gustoasa si sanatoasa si curs gratuit de nutritie.www.azsmr-moldova.ro
Site-ul conferintei Moldova a adventistilor de ziua a saptea - miscarea de reforma.

[anddrusca]

un copil rade

mi-am pus asta la status azi pentru ca realizez cat de binefacatoare este prezenta copiilor in preajma mea si a noastra in general. copiii solicita mult din timpul, atentia, rabdarea sau investitia noastra, dar cred ca rasplata nu are margini.

petrec timp cu o grupa de copii, sambata, copii care ma uimesc si ma umilesc in acelasi timp. cand ei se roaga imi dau lacrimile si inima mea se bucura enorm si cred ca nici nu imi imaginez la ce intensitate simte Dumnezeu lucrurile astea.

nu este de mirare ca Domnul Isus a primit la El copiii si i-a binecuvantat ori de cate ori a avut ocazia.

copiii sunt sinceri, nu stiu sa se prefaca, sunt atat de dependenti, sunt vulnerabili, sunt sensibili, sunt distractivi, stiu sa faca cele mai frumoase complimente, dar si dintre cele mai oneste ramarci. copiii stiu sa daruiasca, stiu sa se bucure, ei nu se ingrijoreaza. copiii dorm bine, copiii iarta usor, nu tin manie, se imprietenesc cat ai clipi. copiii stiu sa se joace, copiilor nu le e frica sau rusine sa ceara ajutor, copiii au incredere...si nu in ultimul rand, copiii stiu sa rada: cu pofta, din toata inima, molipsitor.

Doamne, fa-ma asemenea unui copil 

[`emy Dani]

Doamne, fa-ma asemenea unui copil 

"Vreau sa cred, ca odinioara, ca totul pe lumea asta este fie gratuit, fie se poate cumpara cu pretul unei inghetate la pahar.
M-am maturizat prea mult si nici nu mai stiu cand m-am trezit mare. A fost cu siguranta un abuz si imi cer iertare.
Am ajuns astfel sa aflu ceea ce nu ar fi trebuit: razboaie si purificari etnice, copii abuzati si copii murind de foame, divorturi, droguri in licee, prostitutie, justitie corupta, politicieni de mahala, biserici de
homosexuali, frati invrajbiti fara bani, ura, barfa.
Ce s-a intamplat cu timpul cand aveam impresia ca moartea este un concept de poveste, ca doar imparatii batrani mor ca sa faca loc pe tron printilor tineri, casatoriti cu printese castigate in urma ultimei zmeiade?
Unde sunt anii cand mi se parea ca tot ce ti se putea intampla mai rau in lume era sa nu fii ales in echipa lui Menica repetentul, atunci cand jucam fotbal in spatele scolii?
Vreau sa ma reintorc la vremea cand toti copiii citeau carti folositoare, cand muzica era neotravita, cand televiziunea era pentru stiri si emisiuni de familie, fara sex explicit si violenta implicita la fiecare zece secunde.
Vreau desene animate cu Donald Duck, peripetiile echipajului "Speranta", navigand cu "Toate panzele sus" si pe mama citindu-mi despre Iosif si fratii sai.
Ce bine era cand credeam, in naivitatea mea, ca toata lumea din jur este fericita deoarece eu eram fericit!
Promit solemn ca, imediat ce o sa-mi reiau atributiile de copil, o sa-mi petrec dupa-amiezile catarandu-ma in copaci, calarind bicicleta varului Cristi si citind Robinson Crusoe, ascuns in coliba injghebata din ramuri si frunze de fag, in spatele gradinii.
Imi iau angajamentul ca nu o sa imi pese de ratele casei, de facturile de telefon, curent, gaze, apa, gunoi, cablu Tv si Internet, asigurari pentru masini, asigurari de sanatate, taxe anuale de proprietate, credit-carduri, iarba netaiata, computerul virusat si faptul ca masina a inceput sa vrea
la mecanic.
Va asigur ca nu o sa fiu pus in incurcatura atunci cand o sa fiu intrebat: "Ce-o sa te faci cand o sa cresti mare?", deoarece acum stiu: vreau sa fiu COPIL.
Gata cu plecatul la serviciu cand ar trebui sa dorm si sa-l visez pe Florin Piersic - Harap Alb, gata cu stirile despre teroristi, bombe si caderi de avioane.
Gata cu barfele anturajului, care nu-mi dau pace nici la biserica, gata cu hernia de disc, par grizonat, ochelari pierduti, medicamente scumpe si dinti de portelan.
Gata, stop, cedez! Demisionez din functia de ADULT. Vreau sa cred in sinceritatea zambetelor, nobletea vorbelor, o lume a cuvantului dat si respectat, a dreptatii, a pacii, a viselor implinite, a imaginatiei innobilate, a ingerilor buni si a omului dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu.
Fiti voi mari si importanti, si ocupati, si ingrijorati. Eu vreau sa cresc MIC!"

Mi`a placut foarte mult acest articol... Nu stiu voua cum vi se pare... Dar sunt curios sa aflu! Avandu-l ca punct de plecare, as vrea sa discutam despre copii... Mai exact, despre adevarurile pe care le putem invata de la copii... Asa cum zicea si anddrusca, si eu cred ca sunt foarte multe calitati pe care ei le au, dar noi le-am pierdut odata cu trecerea timpului... Incercam sa le regasim?

[pollianna]

n'am parasit de mult timp copilaria...(mi se pare ca sunt cea mai mica ). Cei drept copiii sunt deosebiti in mai multe privinte: vad doar partea de suprafata si o cred cu adevarat, se joaca mai frumos decat noi,(uneori), iarta pe oricine si oricum, se incred pe deplin in tatal lor (in cazul nostru trebuie sa ne incredem in Tatal nostru), nu sunt invidiosi, rad, zambesc (cu rost si fara rost). Insa tot ei plang, tot ei gresesc, tot ei sunt neascultatori, tot ei se supara si se intorc "cu spatele la catedra"...important este insa ceea ce vrem noi sa vedem(partea pozitiva sau cea negativa).
Dar si adolescenta este o perioada frumoasa... descoperim lucruri pe care nu ne asteptam, avem mai multe idei, suntem ,"o zi cu capul in pamant/ o alta zi cu el in nori", ne facem planuri pe care le implinim sau le uitam...visam...zburam...inotam...uneori ne scufundam, iar realitatea ramane undeva "in spatele nostru". Acum, noi avem multe de invatat de la un copil (dupa cum este subiectul) dar cred ca mult mai multe avem de invatat de la Creatorul nostru care are un Plan special pentru noi, care doreste sa'L reprezentam in aceasta lume si sa'L urmarim intotdeauna!

[GhitaB]

"Doamne fă-mă COPIL să nu ştiu ce-i ura...
Păcatul în mine să nu-şi găsească loc!
Fă-mă COPIL pe totdeauna!
Un vis de fericire şi noroc..."

(Versuri din piesa: "Fiecare copil" cântată de Cristale... (e şi vocea lui Chris pe acolo  ))

[Mac-Mac]

Nu vreau sa par o fata rea insa pot sa zic si eu ceva? 

Am crescut mari si noi; fiecare dintre noi traieste intr-o societate sau alta, societati care nu mai sunt la fel ca pe vremea noastra. Eu ma consider ultima generatie care am avut totusi copilarie, o copilarie cu joaca pe afara, zburdeala, catarat in copaci, spionaj, dat cu sania ohhh....imi amintesc ca eram atat de dorita sa stau de vba cu cei mari si eram asa de fericita cand eram bagata in seama. stiu ca mama pleca si ma lasa singurica ca apoi si eu sa ma duc dupa ea sau sa ma duc la prietena mea...stiu ca veneam de la scoala si aveam timp indestulat ca sa dorm, sa imi fac temele, sa ma uit la desene si sa ma joc cu prietenele mele.stiu ca am invatat multe de la cei mari si ca inca imi mai place sa invat. si stiu de asemenea ca la 14 ani sa terminat cu societatea aia, am venit in alta societate:nu se mai zburda pe afara, copiii saracii sunt mutilati de mici fie ca au ramas cu zilele singuri acasa si plangeau mereu, fie ca is atat de ocupati parintii ca nu se mai petrece timp indeajuns. ma uit la copiii care sunt acum si imi dau seama ca nici pe departe copilaria mea nu se aseamana cu a lor. acum ei sunt preocupati de un telefon mobil, de un mp3, de calculator, sunt preocupati ca parintii sa le cumpere biciclete tari si miniscutere. ei nu mai au dorinta de a invata de la cei mari, nu stiu ce e disciplina si nu stiu ce inseamna sa fii copil.
sa nu uit unii copiii care sunt mutilati.mama si tata pleaca de acasa si copilul saracu tre sa ii astepte sau sa se duca la scoala si sa nu mai vina de acolo...mama si tata vin tare tarzui acasa si cand vin ei is atat de obositi ca, dupa ce ca nu se joaca cu mine, imi spun si sa tac din gura ca trebuie sa discute sau ca vor liniste. ce copilarie mai e asta?
vbim de inocenta unui copil....mai nou eu am observat ca si copilul sia pierdut inocenta...si nu e  vina lui, ci a parintilor care nu le permite sa creasca in mod natural.cand spun de inocenta pierduta ma refer la copiii mai mari de 4 ani pt k pana atunci e cea mai mare perioada de inocenta.
ne ramane noua, ca generatie care am avut totusi o copilarie decenta, sa ne crestem copiii in acelasi spirit, iar dak stim ca nu o sa putem,mai bine sa vina Domnul cat de curand.

[`emy Dani]

Hmm... din pacate ai dreptate, Mac-Mac, intr-o anumita masura... E adevarat ca din ce in ce mai multi copii nu mai au parte de copilarie, asa cum ar fi normal... si asta, bineinteles, nu-i deloc imbucurator... Totusi, cred ca e gresit sa spunem ca nu mai exista copii "adevarati", daca`i pot numi asa. Cred ca exageram daca spunem ca nu mai exista copii de la care sa putem invata inocenta... Cel putin in Romania.

[mary]

un copil iarta totul ,uitand in acelasi timp.
ma uit numai la fetitza mea cea mica,cata dragoste poate sa fie in ochii ei...orice i-as spune ,sau as pedepsi-o,ea vine la mine cu o privire nevinovata plina de dragoste,,Deci sa avem si noi acea privire de copil nevinovat,acea privire iertatoare ,plina de dragoste...sa avem o inima de copil...oriunde ar fi,un copil e copil,nu conteaza ca o duce rau sau o duce bine,in interiorul lui o sa fie acea dragoste de copil....asa cred eu...asa am simtit eu...cand ajungi mama ,incepi sa cunosti mai bine un copil.

[`emy Dani]

Mi`a placut un status pe care`l avea cineva:

"Poti invata multe lucruri de la un copil. De pilda, cata rabdare ai."

[AlexB]

Si cand ti-e teama, auzi deseori “nu fi copil, incearca din nou!”. Cam eronat acest indemn. Copilul va incerca mereu pana ce va reusi. Fii copil, incearca iar! Fii copil, invata sa ai incredere! Fii copil, prinde curaj! Fii copil, redreseaza-te! Nu mai folosi “E copil, ce stie el?!”. Da, e copil si se pare ca stie mai multe decat tine. E copil si nu renunta! Iti cauti idoli printre oamenii de succes si printre vedete... Ce-ar fi sa privesti un copil? Ce-ar fi sa inveti ceva de la el? Si ce-ar fi sa inveti sa fii copil? E ca mersul pe bicicleta…

citeste tot articolul aici: http://www.exist.lx.ro/ca-mersul-pe-bicicleta.html

[dianagornet]

Învăț să mă bucur intens de fiecare moment frumos, fără să-l umbresc sub stejarul îngrijorărilor.