Sfintirea [Putere de sus (3)]

www.aievea.net
Agenda electronica, Software biblic, Prezentari Power Point, Muzica, Articole, Carti, Subiecte uimitoare, Semne de carte, Wallpapers etc.www.azsmrebenezer.net
Comunitatea româna Eben-Ezer (Soci, Italia).www.restvegan.lx.ro
Restaurantul vegetarian Cris din Oradea va ofera mancare gustoasa si sanatoasa si curs gratuit de nutritie.www.azsmr-moldova.ro
Site-ul conferintei Moldova a adventistilor de ziua a saptea - miscarea de reforma.

[`emy Dani]

3. Sfintirea


a. Ce lucrare face Hristos prin Duhul Sfânt în noi, cu consimtământul și cooperarea noastră?

Ioan 3:7 Nu te mira că ti-am zis: "Trebuie să vă nasteti din nou."
3.8 Vîntul suflă încotro vrea, si-i auzi vuietul; dar nu stii de unde vine, nici încotro merge. Tot asa este cu oricine este născut din Duhul."
2 Corinteni 5:17 Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă; cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.
2 Corinteni 7:1 Deci, fiindcă avem astfel de făgăduinte, prea iubitilor, să ne curătim de orice întinăciune a cărnii si a duhului, si să ne ducem sfintirea pînă la capăt, în frică de Dumnezeu.

„Harul pe care Hristos îl sădește în suflet este cel care crează în om vrăjmășie contra lui Satan. Fără acest har transformator, și fără această putere înnoitoare, omul ar fi un captiv veșnic al lui Satan, un serv gata totdeauna să îi îndeplinească poruncile. Dar principiul nou din suflet crează un conflict
acolo unde până acum fusese pace. Puterea pe care Hristos o oferă omului îl face pe acesta capabil să reziste tiranului și uzurpatorului. În viata oricăruia care urăște păcatul în loc să îl iubească, și care se împotrivește acelor pasiuni care  detineau  controlul  și  le  biruiește,  se  poate  observa  lucrarea  unui principiu cu totul de sus.” - (Marea luptă, p. 504; engl. p. 506).

b. Cum implică procesul de sfintire decizii zilnice din partea noastră?

Romani 8:1 Acum dar, nu este nici o osîndire pentru cei ce sunt în Hristos Isus care nu trăiesc după îndemnurile firii pămîntesti, ci după îndemnurile Duhului.
8.5 În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnurile firii pămîntesti, umblă după lucrurile firii pămîntesti; pe cînd, cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului.
8.13 Dacă trăiti după îndemnurile ei, veti muri; dar dacă, prin Duhul, faceti să moară faptele trupului, veti trăi.
Galateni 5:16 Zic dar: umblati cîrmuiti de Duhul, si nu împliniti poftele firii pămîntesti.
Efeseni 5:8 Odinioară erati întuneric, dar acum sunteti lumină în Domnul. Umblati deci ca niste copii ai luminii.
5.9 Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire si în adevăr.
5.10 Cercetati ce este plăcut înaintea Domnului,
5.11 si nu luati deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ba încă mai degrabă osînditi-le.

„A  umbla  în  lumină  înseamnă  a  decide,  a  gândi,  a  exercita  puterea vointei, într-o dorintă sinceră de a-L reprezenta pe Hristos prin farmecul caracterului. Înseamnă să îndepărtezi toată mâhnirea. Nu trebuie doar să te  odihnești  spunând  ‚sunt  un  copil  al  lui  Dumnezeu’.  Îl  priviti  voi  pe Hristos, și privindu-L sunteti voi schimbati, devenind asemenea Lui? A umbla  în  lumină  înseamnă  a  avansa,  a  progresa  în  realizările  spirituale. Pavel declara: ‚Nu că am și câștigat premiul sau că am ajuns desăvârșit; dar ...  uitând  ce  este  în  urma  mea’,  privind  constant  spre  Model,  mă  arunc ‚spre ce este înainte’ (Filipeni 3:12, 13). A umbla în lumină înseamnă ‚a umbla  drept’,  a  umbla  ‚în  căile  Domnului’,  ‚a  umbla  prin  credintă’,  ‚a umbla în Duhul’, ‚a umbla în adevăr’, ‚a umbla în dragoste’, ‚a trăi o viată nouă’ (Romani 6:4). Înseamnă ‚să ne ducem sfintirea până la capăt în frica de Dumnezeu’ (2 Corinteni 7:1).” - (Fii și fiice ale lui Dumnezeu, p. 220; engl. p. 200).
„A învăta de la Hristos înseamnă a primi harul Său, care este caracterul Său. Dar acei care nu apreciază și nu folosesc ocaziile pretioase și influentele sfinte oferite lor pe pământ, nu sunt pregătiti să ia parte la devotiunea sfântă a cerului. Caracterele lor nu sunt modelate conform asemănării divine. Prin propria lor neglijentă au format o prăpastie pe care nimic nu o poate acoperi. Între ei și cei neprihăniti este un abis mare, de nestrămutat.” - (Parabolele Domnului, p. 214; engl. p. 271).

[alin]

Emy, am niste intrebari pentru tine: Consideri ca mantuirea este un proces atat de lung cat insasi viata? Esti de parere ca dupa nasterea din nou, o persoana parcurge niste pasi evolutivi in Sfintire (adica: de la stadiul de prunc, la cel de om mare?)

Maine promit sa "disec" ceea ce tu expui aici, pentru a ma lamuri asupra doctrinei si a-mi spune punctul de vedere pe care eu il impartasesc... Intre mine si baptisti sunt oarecare diferente privind conceptul de Mantuire, la fel si intre mine si AZS... Sunt curios daca se aseamana cu ceea ce sustii tu...

[`emy Dani]

Emy, am niste intrebari pentru tine: Consideri ca mantuirea este un proces atat de lung cat insasi viata? Esti de parere ca dupa nasterea din nou, o persoana parcurge niste pasi evolutivi in Sfintire (adica: de la stadiul de prunc, la cel de om mare?)

Raspunsul meu este... DA!  

Cam in felul urmator inteleg eu procesul de mantuire:

Presupunem... eu sunt pacatosul care nu a auzit niciodata de mantuire. Am impresia ca sunt fericit in starea in care sunt, totusi ceva in interiorul meu tanjeste dupa o alta stare... La un moment dat, in anumite imprejurari, aflu care este voia lui Dumnezeu cu privire la om, aflu ce spune Biblia, si prin activitatea Duhului Sfant, imi dau seama ca sunt un pacatos, ca am nevoie de o schimbare, pentru a fi cu adevarat fericit si a primi viata vesnica... Atunci incep sa lupt cu firea mea pacatoasa, fac tot posibilul sa nu mai pacatuiesc, ca sa scap de viata mea pacatoasa din trecut, insa de fiecare data straduintele mele se finalizeaza intr`un esec... Si atunci, in starea mea disperata (pentru ca sunt neputincios), cad la piciorul crucii si cer iertare lui Dumnezeu pentru pacatele mele si il implor sa`mi schimbe El viata, pentru ca eu singur nu pot sa mi`o schimb... Acum, nu voi inceta sa lupt cu pacatul, ci voi continua sa ma impotrivesc asalturilor satanei, insa nu o mai fac ca sa scap de viata pacatoasa, ci pentru ca am scapat de viata pacatoasa... Prin harul Sau, Dumnezeu imi da puterea de care am nevoie ca sa ma pot impotrivi pacatului... Atentie insa, aceasta putere pe care o primesc prin har nu se impotriveste singura pacatului, ci eu sunt cel care se foloseste de ea... eu sunt cel care lupta... acum insa nu mai lupt in zadar... ci acum puterea primita de la Dumnezeu ma ajuta, si nu voi esua de fiecare data, asa cum se intampla inainte... Bineinteles, nu voi putea de prima data sa devin un om fara pacat... voi mai cadea de multe ori... insa de fiecare data eu ma ridic si cer iertarea lui Dumnezeu, invocand jertfa lui Isus, si cer noi puteri... Fiecare biruinta impotriva pacatului ma incurajeaza, si fiecare esec ma face ca, prin credinta, sa cad la piciorul crucii si sa cer din nou iertare si puteri noi, tot mai mari... Aceasta se va intampla in tot restul vietii... Astfel, dintr`o stare de pacatos, voi creste, incet-incet, pana cand voi ajunge la desavarsire...

1 Ioan 3:6 Oricine ramane in El, nu pacatuieste; oricine pacatuieste, nu L-a vazut, nici nu L-a cunoscut.

1 Ioan 2: 6 Cine zice ca ramane in El, trebuie sa traiasca si el cum a trait Isus.
Cum a trait Isus? Iata:
1 Ioan 3:5 Si stiti ca El S-a aratat ca sa ia pacatele; si in El nu este pacat.
 3:7 Copilasilor, nimeni sa nu va insele! Cine traieste in neprihanire, este neprihanit, cum El insusi este neprihanit.

Asadar...

1 Corinteni 6:18 Eu vă voi fi Tată, si voi Îmi veti fi fii si fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.
1 Corinteni 7:1 Deci, fiindcă avem astfel de făgăduinte, prea iubitilor, [noi] să ne curătim de orice întinăciune a cărnii si a duhului, si [noi] să ne ducem sfintirea pînă la capăt, în frică de Dumnezeu [folosindu`ne de puterea primita de la El, prin har].