Simbolurile reci ale unui Sabat legalist

www.aievea.net
Agenda electronica, Software biblic, Prezentari Power Point, Muzica, Articole, Carti, Subiecte uimitoare, Semne de carte, Wallpapers etc.www.azsmrebenezer.net
Comunitatea româna Eben-Ezer (Soci, Italia).www.restvegan.lx.ro
Restaurantul vegetarian Cris din Oradea va ofera mancare gustoasa si sanatoasa si curs gratuit de nutritie.www.azsmr-moldova.ro
Site-ul conferintei Moldova a adventistilor de ziua a saptea - miscarea de reforma.

[cheterivrit]

Martinele, fratioare, tu cauti raspunsuri sau cauti sa provoci? (Nu ca ultima ar fi o intentie rea, cred ca toate ideile si credintele trebuie sa poata sa fie sustinute, asa ca un pic de 'scuturatura' nu le strica.)

Daca intrebi 'serios', cauta cele doua genuri de activitati interzise in Shabat - munca (melakah- Exod) si placerea (chephets - Isaia); prima interzicand activitatea prin care omul intervine asupra lumii create de Dumnezeu (El lucreaza si sambata, o zice si Isus, ti'o arata si natura); a doua vine oarecum logic in istorie: daca nu munceste, omul isi umple timpul cu placeri, adica isi dedica lui insusi ziua, nu lui Dumnezeu.

Daca mergi in sala de bowling - unde se fumeaza si se asculta ce muzica vrei tu, ba se mai fac si toate celelalte pacate imaginabile - sa salvezi un suflet sau o viata, pentru ca Dumnezeu te'a trimis acolo, nu cred ca e pacat; daca te duci sa te 'distrezi', sa'ti faci o 'placere', sa'ti dedici tie ziua dedicata Dumnezeului Creator, poti sa mergi si'n biserica, si'n templu si oriunde, deja te'ai facut pe tine idol.

Daca te deranjeaza starile de lucruri dintr'o biserica si crezi ca ceea ce vezi acolo este pacat, nu pleca: oprestete si striga in gura mare ca este pacat! Asa au facut profetii, asa a facut Isus. Daca pleci, semeni cu minunatii farisei ce'au fugit dupa ce'au parat'o pe Maria Magdalena: las sau pacatos. Roaga'te sa primesti puterea lui Isus de la curatirea templului, intoarce'te si izgoneste'le pe toate schimbatoarele de retete si pe toti precupetii de barfe. O sa te simti mai bine stiind ca ai salvat, poate, niste suflete de la Gheena; si daca nu, macar le'ai avertizat.

[Martin Luther]

cheterivrit, bine ai venit pe forum!  Nu te-am mai vazut, asa ca te salut si ma bucur de un nou partener de discutii.  Imi place cum gandesti si mai ales imi place ca nu vezi in provocari ceva "satanic". Asta e mare lucru. Poate inseamna ceva nick-ul tau si in cazul ca da, poate vei dori sa ne spui ce inseamna.

As dori sa comentez putin gandurile tale.

a doua vine oarecum logic in istorie: daca nu munceste, omul isi umple timpul cu placeri, adica isi dedica lui insusi ziua, nu lui Dumnezeu.

Spune-mi, sabatul nu a fost " dat pentru om"? Si daca da, in ce sens, nu ca sa caute bucurii sfinte, naturale cum sunt cele enuntate mai sus(plimbat in natura,etc)? De ce trebuie sa fie considerat un astfel de om calcator al sabatului? Eu cu cat merg mai des sabat in natura cu atat imi creste admiratia si recunostinta fata de Dumnezeu. Cred ca Dumnezeu a dat aceasta zi oamenilor TOCMAI ca sa-si caute timp pentru ei si pentru familiile lor. Nu vad aici nici urma de egoism sau de ceva rau. Intr-o societate atat de stresanta, sambata este poate unica zi in care AM TIMP pentru familia mea. Nu cred ca asta e impotriva planului originar al lui Dumnezeu cand a intemeiat sabatul.

Daca te deranjeaza starile de lucruri dintr'o biserica si crezi ca ceea ce vezi acolo este pacat, nu pleca: oprestete si striga in gura mare ca este pacat! Asa au facut profetii, asa a facut Isus. Daca pleci, semeni cu minunatii farisei ce'au fugit dupa ce'au parat'o pe Maria Magdalena: las sau pacatos. Roaga'te sa primesti puterea lui Isus de la curatirea templului, intoarce'te si izgoneste'le pe toate schimbatoarele de retete si pe toti precupetii de barfe. O sa te simti mai bine stiind ca ai salvat, poate, niste suflete de la Gheena; si daca nu, macar le'ai avertizat.

Am facut asta dragul meu. Dar singurul lucru cu care m-am ales dupa eforturile mele sincere au fost raceala, ura, ba chiar violenta verbala. Nu ma simt in stare sa fac curatenia despre care vorbesti ptr ca eu la randul meu am pacatele mele. SI chiar daca ar fi sa faci asa ceva azi, chiar bine intentionat, cred ca mai mult ai pierde(la capitolul imagine te-ar lua fratii drept psihozoid) decat ai castiga.  Dar fac asta oridecateori ma duc la biserica ( f rar acum) intr-un mod civilizat. Si tot degeaba. Observ insa ca forumurile unde participa mai mult tinerii sunt o cale moderna si foarte eficace de a atrage atentia multora. AICI pot nu numai eu sa dau sfaturi si avertizari, dar pot fi la randul meu sfatuit,lamurit si invatat de altii.

Adevarul suprem, prietene, inca nu-l are nici-un om, oricat de independent ar fi fata de alti oamenni. Dar cel putin prin forma asta moderna putem sa sapam impreuna dupa el intr-un mod mult mai efectiv decat in biserica.

[cheterivrit]

- nu inseamna nimic, e o alaturare a doua transliterari, o chestie de mnemotehnica pt. mine;
- nu condamn nimic din principiu, pt. ca ma straduiesc sa nu judec; cu atat mai putin mersul in natura;
- 'Nu, mana Domnului nu este prea scurta ca sa mantuiasca, nici urechea Lui prea tare ca sa auda, ci nelegiuirile voastre pun un zid de despartire intre voi si Dumnezeul vostru; pacatele voastre va ascund fata Lui si-L impiedica sa v-asculte!' (Is.59:1-2); nu te teme ca o sa'ti strici imaginea - rezolva ceea ce te tine departe de sursa puterii si continua sa iti inalti glasul ca o trambita si sa vestesti poporului nelegiuirile si casei lui Iacov pacatele (Is.58:1); ca sa nu ajungem toti sa strigam 'Glas de la rasarit; glas de la apus; glas din cele patru vanturi; glas impotriva Ierusalimului si impotriva Templului; glas impotriva mirilor si a mireselor; glas impotriva intregului popor!" si sa murim la un loc cu Ierusalimul (vezi Tragedia Vecurilor/Marea Lupta, primul capitol si Iosephus Flavius - Razboiul romanilor impotriva iudeilor)

[Martin Luther]

Che, iti multumesc ptr versetele pe care mi le-ai dat. Nu existenta acestora le pun eu sub indoiala, ci relativitatea timpului ca notiune fizica. Cand evreii au scris biblia, nu se cunosteau legile fundamentale ale fizicii, printre care teoria relativitatii. Astazi cine cunoaste cat de cat teoria lui Einstein nu mai poate nega relativitatea timpului, care e confirmata pana si de Petru, simplul pescar in 2 Petru 3,8.
   Daca ar fi sa calatoresti cu avionul de la Bucuresti la New York sa zicem, decoland din Romania cu cateva minute inainte de apusul soarelui intr-o vineri seara, ce sabat ai tine? Ala din romania( si care te-ar prinde in Avion), sau ala de la destinatie? Daca ai fi eschimos sau ai locui in Alaska sau nordul Norvegiei sau Suediei, cand ai serba sabatul? Soarele acolo apune si rasare odata la 6 luni.

Ptr mine timpul cand incepe sabatul sau cand se termina este total relativ, dar nu atat din considerente fizico-geografice, ci din considerente spirituale. Ceea ce conteaza pentru mine este ca EXISTA un sabat in care omul trebuie sa se odihneasca de lucrul sau si sa multumeasca in mod deosebit Creatorului. Toate celelate chestii sunt prevederi omenesti. Nu implinirea la litera( secunda) a poruncii conteaza, ci recunoasterea ca exista un  Creator care iti cere sa-i urmezi exemplul.
  Nu il vad pe Isus uitandu-se la ceas sau dupa soare ca sa aiba legatura cu Tatal. Il vad insa pe Isus tinand sabatul doar ca si confirmare a existentei unui Creator.

[cheterivrit]

- pamantul e sistem de referinta inertial, deci se trateaza in geometrie euclidiana si fizica newtoniana, nu are treaba cu relativitatea; nu mai lua de bune aberatiile culturale ale emise de cate un teleevanghelist semidoct, cu cultura facuta din enciclopedii si 'almanahe';
- timpul ca marime fizica derivata din relatia cu spatiul si acceleratia/viteza e relativ, nu timpul subiectiv al locuitorului de pe Terra; treaba cu avioanele tine de conventii politice, de care ne e plina viata - linia de schimbare a datei (la 17 ani, 11 luni si 30/31 de zile nu ai voie sa conduci, a doua zi ti se da permisul)
- nu cred ca se uita Dumnezeu la ceas, cred ca se uita la tine sa vada daca te uiti; stiu ca nu'I place sa fie inselat...

[Martin Luther]

 Imi place cum gandesti, cheterivirit. SI sa stii ca nu inghit toate pastilele apologetului la care te referi pe nemestecate, desi tare mult m-as bucura sa fie macar cativa ca el in peisajul adventist sau reformist.

Revenind la chestia cu sabatul, spui ca Dumnezeu sa uita la mine sa vada daca ma uit la ceas. Cu alte cuvinte, Dumnezeu este un Dumnezeu al detaliilor. Foarte bine, s-ar putea sa ai dreptate. Dar nu uita ce cei ce strecurau tantarul si inghiteau camila nu erau adeptii lui, ci cei mai mari dusmani ai lui. Il vad meticulos si chiar aspru pe "Dumnezeu" la detalii deastea "temporale" numai in vechiul testament. In noul il vad interesat mai multa de fond decat de forma. Omul era mai sfant ptr el decat sabatul. Nu insa si ptr noi din pacate...si sper ca m-ai inteles.

Stiu adventisti care "pazesc" sabatul la secunda. Cu 30 de minute inainte de apusul soarelui injura ca la usa cortului in trafic ca sa ajunga la timp la deschiderea sabatului.
Altii in secunda urmatoare dupa ce a apus soarele deschid televizorul si se oftica la culme ca au pierdut juma din meci/film. Detalii...ce sa zic...

Eu unul sunt scarbit de ele. Stiu cat stress, cearta si agitatie(mai ales feminina) e in jurul apusului soarelui. De parca ar pandi Dumnezeu cu cronometrul, vorba ta...
 

[mihai dumitru]

Cred că sunt două extreme la fel de nedorite. Una e mania detaliilor, fără a da importanță substanței.
Alta e concentrarea asupra ideii esențiale , lăsând detaliile să se cufunde în indiferență.
Cred că ambele aduc confuzie. De aceea , părerea mea e că trebuie păstrată o atitudine echilibrată, înțelegând fiecare aspect adoptat.
Atunci când deschid sau închid sabatul la o  anumită oră, fac asta fiindcă în romania la coordonatele mele atunci apune soarele, deÈ™i È™tiu că nu pot fi niciodată exact (pot fi minute în plus sau în minus în realitate). Faptul că È™tiu că s-ar putea să fac deschiderea putin decalat nu înseamnă că nu trebuie să fac o deschidere...

[Martin Luther]

Cred că sunt două extreme la fel de nedorite. Una e mania detaliilor, fără a da importanță substanței.
Alta e concentrarea asupra ideii esențiale , lăsând detaliile să se cufunde în indiferență.

Da, Mihai, dar concret acuma. Care e ideea esentiala cu sabatul? Nu odihna, fie ea si psihica, la nivelul mintii? Si crezi ca observarea detaliilor ajuta sau inhiba odihna? Eu cred ca inhiba. Din exemplul lui Hristos, eu chiar cred ca detaliile trebuie sa se cufunde in indiferenta. Pregatirea mesei de vineri, facutul baii, barbieritul,ordinea in casa vineri , uitatul la ceas cu temere( ptr ca e teama) sunt ptr mine detalii. Esenta e ptr mine sa ma odihnesc de presiunea acestor detalii asupra relatiei mele cu Dumnezeu si semenii.

Imi aduc aminte cu oroare de cate certuri exista in familiile adventiste vineri, fiindca barbatul nu participa la una, la alta, si femeia se vede depasita de poveri. In urma acestei atmosfere, casa poate fi curat luna, frigiderul plin, copiii imbaiati, mama epilata si tata ras si parfumat si catelul deparazitat. Dar nimeni nu mai poate deschide sabatul cu voie buna, ptr ca toata lumea e certata si plina de manie. Iti spun eu, la asta contribuie detaliile, nicidecum la odihna si pace. Acum nici nu cred ca trebuie sa mai intreb: ce i-o fi placand mai mult Dumnezeu si ingerilor? Precizie matematica la deschiderea sabatului( si asta vazuram ca e relativa) sau ignorarea granitelor sabatului in schimbul unei atmosfere plina de pace si fericire unde fiecare da importanta placerilor altuia?

[mihai dumitru]

@ML

Încă nu poți vedea un echilibru fericit cu privire la pregătirea ptr. hotarele sabatului?
E adevărat că pot interveni situații neprevăzute, dar cu o atenție sporită și o bună organizare eu cred că se poate să deschizi la timp sabatul si cu o pregătire suficientă( curat, baie, mancare ,etc). În acest sens, când am văzut că soția așa cum spuneai mereu întârzia cu ceva, am hotărât împreună să reducem riscurile unei atmosfere încordate la apusul de vinerea , făcând mâncarea ptr. sabat de joi seara.

În timp ce scriam mi-am reamintit o fază ce nu o pot uita (o extremă dureros de tristă):
Eram la tabăra de tineret din Busteni si vineri seara la program ploua cu găleata. Cu întârziere au apărut È™i "mai marii" , argumentând că i-a prins  apusul la intrarea în BuÈ™teni.Astfel au fost nevoiÈ›i să lase maÈ™inile acolo È™i să vină pe jos la tabără. Probabil că au spus asta public crezând că vor da o lectie ptr. sfinÈ›irea hotarelor sabatului.
Mă întrebam atunci ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi ales varianta de camioane (măneciu-cheia) unde nu e civilizatie și ar fi fost nevoiți să rămână pe acolo peste noapte,. poate chiar cu vreun copil mic...
Milă voiesc...nu jertfă, poate ar fi o concluzie potrivită...

[Martin Luther]

E, intre timp( ca e ceva timp de-atunci), s-au mai schimbat si ei. Astazi nu mai lasa masinile la intrarea in sat, daca-i prinde apusul. Azi le-aduc pana in usa bisericii. E totusi un progres, sa recunoastem. Probabil ca au auzit totusi de neprihanirea prin credinta intre timp.

Încă nu poți vedea un echilibru fericit cu privire la pregătirea ptr. hotarele sabatului?

  Nu critic, ci dimpotriva respect pe cei care inca mai insista asupra acestor n-spe detalii. Insa am observat ca eu am primit critici de genul " pai acuma ai inceput sa calci si sabatul" datorita faptului ca nu tin cont de aceste detalii. Aduceti-va aminte CINE era acuzat ptr calcarea detaliilor si de catre cine, eu doar atata va spun.
  De ex, la ultimul post de munca aici in Germania lucram la 60 de km de casa si ajungeam seara acasa dupa apusul soarelui, care ma prindea pe autopista. De gatit imi gateam eu ceva de joi, dar cu dusul? Cu barbieritul? Imi aduc aminte ca i-am povestit cuiva la telefon ca tocmai iesisem din dus intr-o vineri seara  si replica a fost sa nu mai imi bat joc de sabat. Asta dupa ce eram singurul angajat din 50 care nu mergea sambata la lucru unde as fi putut fi platit dublu fata de restul saptamanii. Nu am auzit nici-un cuvant de incurajare( eram intr-o stare foarte deprimata atunci) din partea fratelui meu intru credinta, insa critica am auzit. Stii ce iti trece prin cap cand esti intr-o situatie ca a mea, absolut singur intr-o tara straina si te lovesti de chestii de-astea? Iti vine sa arunci biblia la gunoi cand vezi cata raceala si fanatism provoaca in mintile multora.
   Eram gata sa o fac si eu. Dar m-am gandit cu ultimele puteri de rabdare ca nu ea, biblia, e vinovata, ci cei care au scris-o,si mai ales cei care au intrepretat-o precum Kyrill in filmul Agora. Ei habar nu aveau de frumusetea caracterului lui Dumnezeu, care dupa parerea mea, nu se uita la jertfa( asa cum zici si tu) ci se uita la ce simte omul care aduce jertfa. La fel cred ca e si cu sabatul.
   Daca nici la aceasta ora tarzie nu am inteles in ce anume rezida splendoarea sabatului dat pentru om, atunci este cat se poate de jalnic. Crede-ma, am vazut atata nebunie si lipsa de omenie, nu mai zic crestinism, in pastrarea cu strictete a granitelor sabatului, incat mi se intoarce stomacul pe dos. Daca asa vrea Dumnezeu ca sa pastram noi sabatul, apai nu cred ca imi trebuie un astfel de Dumnezeu.

[adyna]

Aduceti-va aminte CINE era acuzat ptr calcarea detaliilor si de catre cine, eu doar atata va spun.
   Nu am auzit nici-un cuvant de incurajare( eram intr-o stare foarte deprimata atunci) din partea fratelui meu intru credinta, insa critica am auzit. Stii ce iti trece prin cap cand esti intr-o situatie ca a mea, absolut singur intr-o tara straina si te lovesti de chestii de-astea? Iti vine sa arunci biblia la gunoi cand vezi cata raceala si fanatism provoaca in mintile multora.
   Eram gata sa o fac si eu. Dar m-am gandit cu ultimele puteri de rabdare ca nu ea, biblia, e vinovata, ci cei care au scris-o,si mai ales cei care au intrepretat-o precum Kyrill in filmul Agora. Ei habar nu aveau de frumusetea caracterului lui Dumnezeu, care dupa parerea mea, nu se uita la jertfa( asa cum zici si tu) ci se uita la ce simte omul care aduce jertfa. La fel cred ca e si cu sabatul.
   Daca nici la aceasta ora tarzie nu am inteles in ce anume rezida splendoarea sabatului dat pentru om, atunci este cat se poate de jalnic. Crede-ma, am vazut atata nebunie si lipsa de omenie, nu mai zic crestinism, in pastrarea cu strictete a granitelor sabatului, incat mi se intoarce stomacul pe dos.

     Nici Biblia, nici cei ce au scris-o nu sunt de vina pt. trasaturile de caracter negative ale oamenilor, ci adversarul lui Dumnezeu, care face ca mesajul divin sa fie receptionat de oameni in mod distorsionat si sa nu aiba efectul dorit de El. Nu crezi?
    Oamenii au tendinta de a merge la extreme: ori sa fie fanatici, ori neglijenti - si e valabil si in pazirea Sabatului. Probabil ca fratele respectiv care te/a mustrat a vrut sa te fereasca de aceasta extrema. Cred ca a fost dureros pentru tine, dar poate trebuie sa te gandesti ca oamenii nu ne cunosc starea de spirit. E nevoie de o sensibilitate speciala sau de o legatura speciala cu Duhul Sfant ca sa iti poti "acorda" cuvintele cu sufletul celuilalt.
     



     

[Martin Luther]

Foarte corect ce spui, Adyna. Insa de ce trebuie sa mustram noi pe oameni daca suntem de acord ca nu le cunoastem istoria vietii, starea emotionala, motivele ascunse pentru care fac vreun lucru sau nu-l fac? Mie mi se pare ceva foarte nelalocul lui.
   AM invatat din viata ca oricat de bine as pazi sabatul, as face lucrare misionara si "mi-as da corpul ca sa fie ars pentru semeni" nu sunt deloc mai bun si mai potrivit pentru cer decat cei mai rai criminali. Poate crezi ca exagerez, dar nu vreau sa exagerez. Nimeni nu merita cerul, orice AR FACE. 
  A, inteleg sa fac ceva(sa tin sabatul de ex)  ca demonstratie publica ca il iubesc pe Dumnezeu sau cred intr-un creator, dar pentru asta nu cred ca trebuie sa-i arat fratelui meu cum, ce si cand sa faca ceva ...si mai ales sa faca ca mine.
   Cred ca sensibilitatea speciala  pe verticala cu Dumnezeu si pe orizontala cu aproapele, despre care vorbesti, nu o capeti decat atunci cand cazi jos de tot in profunzimile pacatului si ca raspuns la viata ta murdara primesti...iubire si iertare( ca in pilda cu fiul risipitor). Atunci cand iubesti omul mult mai mult decat sabatul, parerea mea. Numai atunci poti intelege semenul. Deocamdata in mediul bisericesc, oricare ar fi el, ma tem ca este exact invers. Adica doctrina despre oameni si Dumnezeu este mai iubita decat oamenii si Dumnezeu. Ne este mult mai teama sa nu NE pierdem mantuirea, decat ca semenii nostri ISI pierd mantuirea.
  Cu mine nu este asa, am mai spus-o. Ca sa inteleg si sa ajung la inima oamenilor, sunt gata sa uit de orice religie, biserica sau mantuire. Conteaza doar rezultatele, viata lor sa fie salvata.

[adyna]

   AM invatat din viata ca oricat de bine as pazi sabatul, as face lucrare misionara si "mi-as da corpul ca sa fie ars pentru semeni" nu sunt deloc mai bun si mai potrivit pentru cer decat cei mai rai criminali. Poate crezi ca exagerez, dar nu vreau sa exagerez. Nimeni nu merita cerul, orice AR FACE.   

Da, sunt de acord. Si eu cred ca am cazut, majoritatea dintre noi, in capcana legalismului si facem ceea ce facem CA SA FIM mantuiti. Dar incerc sa descopar bucuria respectarii Sabatului ca un dar pe care mi-l ofera Dumnezeu,  nu ca pe ceva ce fac eu pentru El.
 

   Cred ca sensibilitatea speciala  pe verticala cu Dumnezeu si pe orizontala cu aproapele, despre care vorbesti, nu o capeti decat atunci cand cazi jos de tot in profunzimile pacatului si ca raspuns la viata ta murdara primesti...iubire si iertare( ca in pilda cu fiul risipitor).
 

    Cred ca toti am cazut destul de jos (mandria,invidia, egoismul si astfel de pacate "invizibile" sunt poate cele mai mari), doar ca nu am cazut cu inima zdrobita la picioarele lui Isus si nu am primit iertare. Doar un om iertat poate acorda iertare. Doar un om care a primit iubire cand stia ca merita condamnarea poate acorda iubire.
Insa legalismul este una dintre cele mai mari piedici - cu atatea cate facem, este greu sa mai vedem iubirea lui Dumnezeu ca un dar complet nemeritat.

[Martin Luther]

Hmmm, sa vezi faza...

   Deunazi pierdui serviciul din cauza sambetei. Ptr a cata oara oare?
 Seful m-a anuntat ca ma muta intr-o noua sectie da acolo trebe sa muncesc o sambata din doua. Nein, i-am zis.
-Pai de ce?-
-Pai c-o fi, c-o pati, chestie de constiinta, i-am zis.
- Atunci pacat de tine, mi-a zis.
-Asta ete, i-am zis...si tot asa.

M-au cam luat nervisorii...asa ca m-am cam rastit la Dumnezeu:
-SI acum ce? i-am zis. 
-Si acum ce? mi-a zis 
- Si acum ce fac? i-am zis. 
- Si acum ce faci? mi-a zis... 
- Pai...ce sa fac...sunt nervos, i-am zis. Tu nu vezi ca e al 141,9-lea serviciu pe care il pierd din cauza sambetei? 
- Si cine e de vina, eu? mi-a zis. 
-Pai...nu stiu ce sa mai zic...i-am zis.
- Daca vrei sa te duci la munca, du-te, mi-a zis.
- Nu ma duc, i-am zis. 
- Pai de ce nu te duci? mi-a zis...
- Pai ca te iubesc...i-am zis. . Cred ca d-aia.
- Pai si d-aia esti nervos pe mine?
- cred ca da...nu mai inteleg nimic. Dar ma enervezi cateodata...

  Si am inceput sa radem amandoi. Si cum radeam noi, El mai tare decat mine, ma suna telefonul, in aceeasi zi de vineri:
-Herr Martin Luther?
- Ja.
- Am o munca ptr tine, de luni pana vineri, de la 8-16. Poti sa mergi?
- Da cum sa nu...bineinteles. 
   Inchid telefonul si il intreb pe Dumnezeu care tot radea...
- Pana cand te mai joci asa cu mine?
- Panca cand o sa inveti cum se joaca jocul...mi-a zis.
- Si daca n-o sa invat niciodata?l-am intrebat.
- N-ai incotro. Cine se imprieteneste cu Mine, toata viata trebuie sa joace, asta e,mi-a zis
- Si cand aflu raspunsul, se termina jocul sau viata? i-am zis. 
- Ei si tu...cate intrebari mai pui... Scuza-Ma acum, dar Ma chiama altul,mai suparat ca tine. Succes la noul loc de munca...

  Si ramasei asa pe ganduri, dupa discutia asta cu Dumnezeu. Ce ne-am face noi oamenii daca n-am avea un Dumnezeu jucaus? HM? Cred ca ar fi tare nasol, nu? 

[GhitaB]

Hmmm, sa vezi faza...

Super! 

[cheterivrit]

Martinele, pentru mine asta e cea mai frumoase marturisire de credinta auzita de la un om in viata (adica nu citita in carti).